Turism vitivinicol în judeţul Tulcea

Tinând şoseaua principală ce duce către Tulcea, intrăm în cel mai vechi areal viticol cunoscut pe pământul Dobrogei – podgoria Sarica Niculiţel. Măcin, Niculiţel şi Tulcea sunt centrele viticole ce formează această podgorie, fiecare cu specificul lui, ceea ce oferă vinurilor trăsături distincte. Formând o linie oarecum paralelă cu Dunărea Veche, pe direcţia nord-sud, centrul viticol Măcin cuprinde localităţile din jurul Munţilor Măcinului: Jijila, Garvăn, Luncaviţa, Măcin, Carcaliu, Greci, Cerna şi Hamcearca. Dealurile Niculiţelului formează un culoar paralel cu Munţii Măcinului şi al doilea centru viticol al podgoriei, unind, de la nord la sud, localităţile Isaccea, Niculiţel, Teliţa, Valea Teilor şi Izvoarele, în timp ce Dealurile Tulcei formează cel de-al treilea areal viticol ce cuprinde, de la vest la est, localităţile dintre Somova şi Tulcea. Kilometrul 0 al podgoriei este Niculiţelul, renumit cândva, mai ales, pentru vinurile obţinute din viile de pe dealurile Sarica şi Bădila. Astăzi însă, Măcinul revine în forţă cu o gamă variată de vinuri purtând amprenta locului de naştere, originale în prezentare şi cu un bun raport calitate¬preţ. De altfel, drumul vinului în judeţul Tulcea, venind dinspre Brăila, începe la Măcin, mai precis la Alcovin Măcin. Crama Dobrogeană şi Crama lui Terente figurează deja în circuitul turistic, oferind doritorilor degustări de vinuri şi meniuri tradiţionale însoţite de vinuri obţinute din viile de la Carcaliu şi Cerna. Între vinurile albe, specific podgoriei Sarica Niculiţel e Aligoté-ul (soi franţuzesc la origine). Vin sec, corpolent, mineral, ”mirosind” a pământ, dar şi a flori când e foarte proaspăt şi tânăr, Aligoté-ul se potriveşte excelent cu peştele de Dunăre, dar şi cu preparatele din brânză de capră sau oaie din partea locului.
Sortimentul de vinuri albe e completat de Fetească Albă şi Fetească Regală (soiuri româneşti), dar şi Riesling Italian, Sauvignon Blanc şi Muscat Ottonel, soiuri internaţionale cu foarte bune rezultate în podgoriile româneşti. Vinurile roşii ale podgoriei se obţin, în prezent, din Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Burgund Mare şi Băbească Neagră. Soi românesc, prefiloxeric, cultivat în principal în centrul viticol Tulcea, Băbeasca dă un vin roşu rubiniu, nu foarte intens, însă viu şi strălucitor, lejer şi plăcut, numai bun de consumat în primul an de viaţă şi care merită să fie ţinut minte de orice iubitor de vinuri. Coborând spre Constanţa, pe şoseaua ce leagă cele două capitale de judeţ, traversăm podgoria Istria-Babadag, o podgorie cu un picior în judeţul Tulcea şi cu celălalt în judeţul Constanţa. Situat în proximitatea lacului Razelm, capătul nordic al podgoriei – centrul viticol Babadag – cuprinde viile din Babadag, Jurilovca, Sarichioi, Valea Nucarilor şi Mahmudia. Pentru iubitorii de istorie, ar fi de spus că Jurilovca e locul unde, într-un mormânt datând din secolul IV a.Chr., au fost găsite o sută de amfore aşezate în cerc, cu gurile îndreptate în sus, semn că, la momentul aşezării, erau pline, dar şi că istoria viticulturii începe în aceste locuri cu cel puţin câteva secole înainte de Christos. La celălalt capăt se află centrul viticol Istria, care se învecinează cu lacul Sinoe, cuprinde viile de la Cogealac, Istria şi Mihai Viteazu şi îşi leagă numele de una dintre cele trei colonii înfiinţate de greci pe malul Mării Negre, acum aproximativ 2500 de ani. Ca şi Istria, centrul viticol Babadag s-a axat multă vreme pe producerea vinurilor roşii obţinute din Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi Burgund Mare, lăsând aproape necunoscute vinurile albe ce pot fi obţinute aici din Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Aligoté ori Fetească Regală. Vinuri seci şi demiseci, cu o personalitate bine conturată, vinurile de Babadag au oferit în repetate rânduri garanţia unui areal viticol cu extraordinar potenţial care, din păcate, nu a fost pus în valoare aşa cum merita. Investiţiile din ultimii ani, ce se întind astăzi până în sudul judeţului, la Baia, ne dau speranţa că podgoria Istria-Babadag nu va rămâne doar în cărţile de istorie.